Tipurile si subspeciile de frica au organicitatea luxurianta a multiplicitatii speciilor animale sau vegetale.
Toate tipurile de frica isi trag seva dintr-o diminuare partiala sau totala a fiintei cu un climax in extinctia lenta sau brutala. Singura posibilitate de a trata sau imblanzii frica poate fi obtinuta prin diminuarea ignorantei si confruntarea graduala controlata si constienta cu sursa care pune in miscare mecanismele de generare a starilor de frica.
Radacinile fricii isi trag seva din starea fundamentala a mintii care este una de ingnoranta multipla si profunda, o constiinta confuza si o minte lipsita de echilibru. Starile mentale de frica diminueaza plenitudinea vietii si transforma frica in agresivitate, ridica ziduri in calea comunicarii,deschide calea minciunilor, lasitatii si a camuflajului excesiv si genereaza o inchidere fata de cunoasterea autentica a naturii umana sau a structurii cauzale reale a Universului.
Mintea este infricosata prin natura ei in afara stimulilor reali, aparentele si iluziile tes plasa fina de iluzii care intretin oceanul fricilor vide.
Prin frica viata noastra este blocata inainte de a incepe, stam pe maluri pentru ca mintile noastre ne spun ca valurile sunt amenintatoare, nu intram in paduri pentru ca acolo ne pandesc animale salbatice iar in ierburile dense insecte periculoase ne pot induce o moarte potentiala.
Apreciez indrazneala calma mai mult decat orice alta calitate umana pentru ca prin acesta cunoastere ultima nemediata poate fi depasite pragurile care paralizeza instinctele creative ale vietii ,bucuriei si placerii.
“Frica este doar vidul pe care noi il umplem cu mintile noastre slabe si tematoare.”
Multumesc pentru aceasta perspectiva, ma va ajuta sa privesc frica in ochi cu mai mult curaj.
Toti avem fricile noastre personale si specializate pe care sa le privim direct in ochi si sa le depasim.
Mie de exemplu imi e frica de iadul etern, cu tortura si dureri infinite, sau cel putin foarte lungi. 🙂 In copilarie am citit biblia si mi s-a intiparit in minte ideea asta, de iad vesnic, poate infinit sau poate foarte lung. Si stiu ca ai scris sa privesc frica asta la fel ca pe teama de vid. Am depasit teama de vid, dar nu pot sa trec de frica asta intiparita in copilarie. Poti sa-mi recomanzi ceva? Tu crezi ca exista iadul vesnic? Sau e o creatie oribila a bisericii?
Buna gluma, dar nu tine decat la unele spirite …….
Avem o existenta limitata si o minte care face multe erori in mod natural si care invata trepat din erori. Suntem contaminati de ideologii si povesti care sunt prezentate ca Realitate si suntem indoctrinati de mici cu prejudecati, obisnuinte,traditii……
Cum poti sa te astepti sa ai minti libere cu adevarat dupa acest lung proces in care chiar si cultura ne perverteste mintea.
Este o uriasa disonanta intre imaginea unui Dumnezeu atotiubitor si pedeapsa vesnica aplicata unei fiinte atat de vulnerabile mental si fizic care este omul. Biserica si creatorii afiliati biserici au reusit sa distorsioneze orice inteles spiritual firesc si cu sens mizand atat de mult pe zona inocularii fricii.
Nu cred ca poate exista ceva autentic si valoros creat din frica nici la om si nici la o alta inteligenta mult superioara noua.
Poate te-am lamurit putin, poate nu…..
Dar este real ca ne facem noi singuri rau prin faptele si deciziile noastre chiar acum in viata asta si ca determinismul karmic functioneza al fel de precis ca orice relatie pe care o intelegem rational. Mai mult ne si programam cum sa actionam sau sa gandim …..
Da, sincer m-ai lamurit foarte bine. Iti multumesc foarte mult pentru comentariu, mi-a eliberat o mare parte din frica atunci cand ai scris: “Este o uriasa disonanta intre imaginea unui Dumnezeu atotiubitor si pedeapsa vesnica aplicata unei fiinte atat de vulnerabile mental si fizic care este omul. “. Mersi.